Visele sunt asemeni unor porți ce ne arată o lume pe care nu o putem surprinde cu ochii deschiși. Când intrăm în starea de somn și închidem ochii reușim să ne conectăm la dimensiuni ale noastre și ale universului și ne conectăm la niște informații, după cum spunea Carl Jung, care țin de inconștientul colectiv, de memoria și amintirile umanității.

Avem nevoie sa visăm…

Visul nu-i o prostie, el merită o atenție specială. Visele sunt daruri din partea universului, a lui Dumnezeu, al naturii și își conturează forma în funcție de credințele fiecăruia.

Prin intermediul visului putem procesa emoțional ce nu am conștientizat pe parcursul unei zile. Toate gândurile și interpretările noastre, toate poveștile pe care mintea noastră le construiește stârnesc o anumită rezonanță emoțională în corpul nostru iar dacă acea încărcătură emoțională nu este conștientizată, descărcată, exprimată sub o formă sau alta poate chiar să ne îmbolnăvească. Și visele fac uneori ceea nu facem noi în plan conștient și anume să descarce surplusul de frică, anxietate, presiune, supărare, durere, rușine, vinovăție etc.

Visul se produce în întreg corpul, nu doar cognitiv. Ne trezim cu bătăi intense ale inimii transpirații, tremur ușor etc. Ceea ce înseamnă că sunt descărcări reale. Visul are un aspect vindecător, ne ajută să procesăm mai departe ceea ce nu reușim când suntem cu ochii deschiși si conștienți.

Visele nu sunt toxice și nocive, ci sunt descărcări ale subconștientului. 95% din conținutul oniric se pierde pentru că nu avem interesul, motivația și deschiderea necesară spre înțelegerea visului.

Visele spun ceva despre lumea noastră interioară sau despre lumea în care trăim. E bine să fie interpretate altfel decât conștient, real. Și asta pentru că ele vin dintr-o lume pe care încă nu o cunoaștem.

VISELE, UN SPAȚIU IMPORTANT PENTRU COPII

Visul este un spațiu unde copilul își poate explora emoțiile și creativitatea.

Sunt studii care arată ca visele îmbunătățesc performanța cognitivă, capacitatea de învățare, memoria, creativitatea, imaginația. Sporesc încrederea în sine a copiilor.

Unele studii arată ca avem capacitatea de a visa încă din perioada intrauterină, încă din luna a șasea de sarcina. Capacitate ce rămâne cu noi pe parcursul întregii vieți.

Copiii sub vârsta de 4 ani își vor aminti mai greu visele și nu fac diferența între vis și realitate.

Copiii deja trecuți de primii 5 ani încep să aibă deja vise cu o structură coerentă, cu o narațiune ușor de exprimat, ușor de pus în cuvinte și cu o încărcătură emoțională destul de ridicată. Sunt mai ușor de reținut visele care te stârnesc emoțional, decât cele plictisitoare.

Povestea visului

Visul este o poveste pe care creierul nostru împreună cu corpul o construiesc în timpul somnului despre ceva ce îmi place sau nu, ceva ce este provocator, ce mă ajută să găsesc soluții sau doar un dar din partea lui Dumnezeu. Cam asta îi putem spune unui copil de 7 ani dacă ne întreabă ce este visul. Dacă văd deschidere, curiozitate din partea adultului vor fi încântați să povestească și să răspundă la întrebări. Mai mult, părinții ar putea să le povestească copiilor despre propriile vise, să le spună poate cel mai amuzant vis al lor.

Părintele își poate adresa sieși câteva întrebări:

Care a fost cel mai amuzant vis?

Care vis s-a repetat cel mai frecvent?

Care a fost acel vis pe care mi-l amintesc cu cel mai mare drag?

Care e visul care mi-a creat cele mai multe neplăceri?

Care e visul care a părut să semene cel mai mult cu realitatea?

Dacă unul din părinți, sau chiar mama îi povestește despre propriile experiențe cu privire la visele ei, copiii vor avea și o mai mare deschidere către lumea viselor.

Copii ar fi bine să fie încurajați să își amintească visele. Un jurnal să își scrie visele ar fi bun pentru copii, dar poate cel mai mult pentru adulți. Deoarece copiii ar trebui să fie încurajați să le exprime.

Ce discuții poți avea cu copilul despre vise?

Idei de întrebări care ar putea deschide discuția despre vise:

Ce ai visat?

Cum a fost visul?

Ce conținut a avut?

Ce personaje au fost?

Care a fost subiectul?

Cum se leagă de viața de zi cu zi?

A fost un vis care ți-a adus un răspuns sau ți-a ridicat semne de întrebare?

Cum ți-ai desena visul?

Care personaj ai fost în vis sau ai fi vrut să fii?

Ce ai vrea să introduci în vis?

Și altele asemenea.

Când copilul nu vrea să vorbească despre vis, părintele ar fi bine să îi aloce timp. Poate să nu vrea să vorbească în acel moment despre vis. Dar părintele îl poate întreba: am înțeles că nu vrei să vorbim despre vis, mă întreb dacă va fi un alt moment în care să vorbim despre vis? Copilul are dreptul să spună nu.

Mintea copilului este mai liberă decât cea a unui adult, aglomerată cu tot felul de lucruri, și el își poate aminti mult mai ușor visele dimineața, spre deosebire de un adult. Visul este important, iar oamenii ce au fost încurajați de mici și li s-au pus întrebări au capacitatea de a și le aminti cel mai bine fiind maturi.

Alte studii

Studiile ne arătă că, în medie, un om obișnuit visează cel puțin de 6 ori/noapte. La un calcul simplu visăm aproximativ șase ani din viață. Și dormim 25 de ani, din 75 cât am trăi, în medie, într-o viață.

Visele sunt justificate, ele nu apar întâmplător și pot fi legate de activitățile din ziua respectivă, de perioadele prin care trecem și la care trebuie să facem față sau să găsim soluții la problemele pe care le întâmpinăm. Visele sunt resurse importante.

În vis putem trăi ceva ce nu putem experimenta în zilele noastre. Preocupările noastre nu se opresc în momentul în care ne punem capul pe pernă, ci ele sunt duse mai departe. Partea matură și coerentă a creierului este dezactivată și intră în acțiune partea inconștientă.

Visele sunt asemeni unor simulări prin care subconștientul ne trimite niște scrisori din care putem extrage soluții, răspunsuri etc.

A fost realizat un studiu pe studenții care visau că pică un examen și legătura lor cu rezultatul final. Și a fost demonstrat exact opusul, că ei au trecut examenul. Și asta pentru că visul i-a determinat să se mobilizeze și să se pregătească mai bine pentru a obține rezultate mai bune.

Inconștientul comunică cu noi. Visul ne ajută să identificăm posibile soluții la care nu ne-am gândit și asupra cărora să avem un anumit efect sau control. Și ne ajută să transmitem mai departe posibile mesaje.

Un studiu lego arată că în România 7 din 10 copii/71% cred că visele sunt importante ajutându-i să-și exploreze imaginația creativă sau să devină mai creativi atunci când visează frumos. Arată că în România 60% din copii consideră că visele le dau idei pentru ce pot face când sunt treziți iar 53% au menționat că îi ajută să gândească diferit.

Se pare că le dau idei de joacă și idei să găsească soluții la probleme. Sunt surse de inspirație venite de la ei înșiși. Și îi ajută să-și crească încrederea în propria persoană.

Nu ajută să îi protejăm pe copii de emoții, ci să îi sprijinim, să se împrietenească (fără a prelua controlul asupra lor) cu toată paleta de emoții pentru creșterea inteligentei emoționale. Spre exemplu, separarea din vis poate indica fricile și îngrijorările pentru copii.

Copilul nu trebuie privat de niciun fel de poveste pentru a-și descoperi puterea. El trebuie să știe că, în plus, există și momente bune, dar și mai puțin bune, și emoții plăcute, dar și neplăcute. La fel cum exista zi, dar și noapte.

Anumite studii arată că oamenii au început sa viseze color odată cu apariția televizorului color. Înainte visele erau mai mult alb-negru.

Un vis cu atât mai mult este de luat în seamă dacă e repetitiv.  Există și vise lucide, acelea în care în timpul visului ești conștient că visezi.

Oare cum am putea să ne amintim visele?

95% dintre visele adulților sunt uitate, din lipsă de exercițiu sau de interes. Poate ar fi bine pentru început să avem deschiderea către necesitatea și semnificația  viselor. Apoi să ne propunem să visăm înainte să adormim. Să ne notăm în timpul nopții frânturile de vise. Și să avem grijă cu alarma telefonului pentru că ne stresează sistemul nervos, și cu ocazia asta poate găsim un înlocuitor natural.

Zic să visăm mai mult și, de ce nu, să povestim mai mult despre vise.

Referințe:

Gáspár György

Terapie prin vise de Clare Johnson

Știința viselor de Guillaume Jacquemont

Foto. Johannes Plenio

Citește și alte articole despre copii aici.

Dacă dorești o consiliere în care să deslușim visele tale, găsești detalii mai jos.