Top

Numele frumoasei coaste vine de la floarea de portocal, floarea care dă viată delicioasei portocale, fructul de referință pe aceste meleaguri.

Printre orașele cele mai importante ale acestei coaste (Costa del Azahar) se numără Peñíscola, Benicarló, Oropesa del Mar, Benicassim si Castellón de la Plana. Orașe de coastă de o frumusețe remarcabilă și încărcate de istorie. Kilometri de plaje cu nisip fin și golfuri care așteaptă să fie descoperite, promenade care te îndeamnă la o plimbare lungă în serile frumoase, a făcut din aceasta coastă o destinație turistică de top. Mai mult de 300 de zile pe an soarele vizitează această zona, iar cerul este de un albastru de invidiat.

Costa de Azahar este cea mai nordică regiune a comunității valenciene, în provincia Castellón, o regiune de trecere pentru multe civilizații, printre care se remarcă civilizația greacă sau feniciană care au lăsat de-a lungul secolelor un  bogat bagaj cultural și istoric.

Castellón de la Plana este orașul în care românii și-au găsit a doua casă. Sunt atât de mulți români încât deseori simți că te afli pe plaiuri natale. În valenciană „castelló” înseamnă castel, iar „plana” câmpie. Istoria localitații începe în anul 1251, și are legătură cu festivitățile ce au loc la poalele mediterane. Anual are loc festivalul în cinstea Sf. Magdalena, considerată protectoarea orașului, ce se desfășoară pe parcursul a nouă zile, cu trei saptămâni înaintea Paștelui Catolic.

Încă se simte zumzetul unui oraș animat, chiar dacă efectele pandemiei nu au întârziat nici aici să apară. Colindând-i străduțele cochete, dar lipsite totuși de viață, am realizat că frumosul oraș și-a pierdut farmecul și strălucirea de altădată.

La doar câțiva km de Castellón privirea îmi este atrasă ca un magnet de încântătoarea stațiune Benicassim.

Benicassim, stațiunea de plajă situată în provincia Castelló, este înconjurată de apele Mediteranei și de lanțul muntos Desierto de las Palmas. Acesta nu este un deșert în adevăratul sens al cuvântului, ci este o zonă naturală protejată.

Staţiunea are un farmec aparte care, mie personal, mi-a stârnit toate simțurile. Plajă, mare, portocali, flori și palmieri, toate însoțite de un aer misterios. Vilele spectaculoase de pe malul mării îți atrag privirea dornică de noi descoperiri.

Este o plăcere să colinzi străzile și să te plimbi serile de-a lungul falezei până în Oropesa de Mal.

Peñíscola este cunoscut sub numele de oraș în interiorul mării, deoarece este conectat doar printr-o fâșie îngustă de teren cu continentul. Un loc încântător unde soarele, plaja, istoria și cultura se amestecă. Un oraș medieval adânc în mare, și un mândru castel templier, într-o stare fantastică de conservare, înconjurat de o multitudine de străzi medievale.

În acest orășel se îmbină armonios stilul vechi, istoric, cu cel nou, modern. Casele înconjoară aproape în întregime orice bucățică de pământ, lăsând la vedere o frumoasă imagine a dealurilor acoperite de case.

Când intri în orașul vechi și vezi străzile înguste, parcă de basm, gândul te duce către poveștile medievale ce au avut loc cu sute de ani în urmă. Astăzi, aceste meleaguri sunt încărcate doar de buticuri care mai de care mai cochete, pregătite de cât mai multe vânzări.

Străduţele pietruite care susțin case de o frumuseţe aparte îmbrăcate în culorile specifice zonei mediteraneene. Balcoanele viu colorate străjuite de flori, dincolo de care auzi frumoasa mediterană cum își izbește necontenit valurile de zidurile groase care înconjoară orașul. Îmi las pașii să mă conducă pe străzile șerpuite ale frumosului oraș și îmi continui povestea.

Până nu ajung în vârful stațiunii nu realizez imensitatea și frumusețea zonei: lumina soarelui alintă apa mării, casele colorate așteapă la poalele stațiunii, iar plajele superbe se zăresc în depărtare.

În vârful orașului vechi se remarcă Castelul din Peniscola, un castel templier din secolul al XIV-lea, care se ridică maiestuos deasupra mării și care ocupa un loc important în istorie, fiind unul dintre cele trei locuri papale din istorie. Castelul este cunoscut și sub numele de Castelul Papei Luna și poate fi vizitat contra unui cost de 5 euro.

Înainte de a intra în castelul cetății templiere, ești întâmpinat de o frumoasă statuie de bronz a papei Luna. Papa Luna (inițial Pedro Martínez de Luna și Pérez de Gotor, a uneia dintre cele 12 familii nobile din Aragon) a fost papă între 1394 și 1417, iar datorită Marii Schisme a fost antipapă din 1417 până a murit în 1423. A venit la Peñíscola în 1415, după ce a refuzat să-și predea tiara papală Consiliului de la Perpignan. Maestrul Ordinului Montesa, Romeu de Cabrera, i-a oferit cetatea și Papa Luna a acceptat-o ​​și a transformat-o în curtea sa papală. Mai multe despre povestea fascinantă a acestui Papă aici.

ZEIȚA MEDITERANĂ ȘI CETATEA EI ANTICĂ

Misterul ce se ascunde între zidurile castelului și ale orașului nu se remarcă și dincolo de ele.

Înălțându-se la 64 de metri deasupra mării albastre azurice, castelul și zidurile orașului înconjoară străzi superbe pietruite, purtând amintirea secolelor trecute. Mergând pe aceste străzi istorice ale orașului vechi din Peñíscola, nu poți să nu te oprești destul de des pentru a admira priveliștile uluitoare asupra mării Mediterane, un paradis care poate fi văzut din multe puncte cheie de-a lungul Coastei Azahar.

Iar când umbli pe străduțele întortocheate ținând de mână iubirea vieții tale, totul devine idilic, cu o aromă de basm.

“Aripi colorate”

“Mirajul dincolo de zid”

Gastronomia bogată și variată formată din diversele tipuri de orez, verdețuri, pește și fructe de mare sunt tipice pentru zonele de coastă ale Spaniei, iar carnea predomină în zona din interior, dar și în zonele muntoase. „Paella”, preparatul culinar pe bază de orez, carne, legume sau fructe de mare este felul tradițional de mâncare nu doar în această regiune, ci în întreaga Spanie.

Coasta Florii de Portocal este o destinație care îmbină plaja, soarele, istoria, peisajele de vis și mâncarea delicioasă.

În curând vei găsi și alte articole despre noi destinații din Spania.

4

posteaza un comentariu